A Wonderful Word

Mi-am facut cont intr-una din marile retele de socializare. OAU!!! E interesant sa dai la toti din carnetul tau de adrese o provocare... Valentin si-a adaugat aia .... Valentin a scris un mesaj lui Cutarescu... toti afla in timp real ce faci tu cand vrei sa afli despre cineva. Pac! Am adus un nou membru... sa-l aplaudam sa stie toti... Nu-ti dai seama totusi ca trece timpul cu lucruri marunte... Iaaa ce a facut Cutareasca... l-a agatat pe Cutarescu prin nu stiu ce intrebare capcana. Si asta e aflata in timp real de toti prietenii ei si de toti prietenii prietenilor ei si asa mai departe. Sunt si cluburi in care poti sa iti expui ideile si asta bineinteles o sa fie aflata si de ceilalti. Beau un ceai de musetel... online. TOTI STIU. Dar e banal. Vrem ceva iesit din comun. SPER DIN TOATA INIMA ca peste 20 de ani sa mai pot saruta pe cineva dar fara sa fie demodat. Accept sa fie online si in timp real urmarit de toti cei 4 miliarde de prieteni pe care ii am direct si indirect. Dar sa fie

Am cam uitat ce inseamna sa intru si sa postez ceva pe un blog. A trecuta atata timp de cand am scris ca imi simt degetele cum scartaie atunci cand intra in contact cu claviatura. Dar la fel ca si pianistul garbovit si batran e deajuns sa ma apropii de pian si dintr-o data ma indrept si degetele isi recapata elasticitatea ca printr-o vraja. Sunt neglijent se pare. Ma simt intr-o permanenta situatie de conflict... si asta pentru ca am vrut sa vreau. Sa nu mi se spuna. Sa nu mi se indice sau sa mi se traseze... Nu am cerut mai mult dar se pare ca am cerut ce nu ar fi trebuit. Joc sah.

De atata liniste nici greierii nu mai vorbesc Luminile sunt in intuneric si apele se reflecta in ele insele Intre noi e atat de multa viata un oras intreg in doua departamente Dar azi e greva de atata liniste. De maine...