... dar am preferat sa ma duc la o intalnire cu romani. A fost muzica romaneasca in buricul Parisului, cantata la saxofon. Pentru manelisti o veste proasta. Nu au fost manele. A fost in schimb muzica populara si s-a dansat pe ruptelea. Romani, francezi, englezi sau irlandezi (ca deh, bar irlandez nene, si tocmai cand era meciul Arsenal-Manchester). S-a dansat Perinita, am facut hore. Muzica buna. Oameni unul si unul. Dar ceea ce mi-a placut cel mai tare a fost ca au venit romani basarabeni. Au stat intr-un colt, la inceput, ca asa sunt invatati in mare de romani sa faca (no offence!) dara cand au inceput dansurile, le-a iesit lor figurile din cap si au dansat ca oamenii. Ei, dupa primul dans, erau din grup, toti romani. Si s-au telefonat si au mai aparut. Deci, pana la urma romanii nu sunt capcauni si nu mananca maldavani la micul dejun sa la pranz cum sugereaza conducerea RM ccomunista. Si toate tampeniile suflate in ureche de "fratele" de la Rasarit nu fac decat sa imparta...
It's all about attitude.