Treceți la conținutul principal

Odessa in flacari


O zi numai buna in care sa scriu despre un film dat disparut, ale carui copii au fost distruse integral, sau ma rog, aproape. Odessa in flacari e un film artistic interbelic european, alb-negru, unul dintre primele de acest gen. Nimic interesant veti zice... dar, filmul nostru trateaza momentul in care are loc invazia sovietica in Basarabia facut de italieni. Un film ce pare romantic la inceput ca si celelalte zeci de filme de gen, numai ca se transforma in tragedie... aratand fata hidoasa a ocupantilor sovietici. Sunt imagini document inserate in film, imagini de o tragedie tulburatoare a unor oameni rupti cu sila de obiceiurile si locurile lor, deportarile, torturile si atrocitatile comise. Tot ce pot e sa va invit sa il urmariti.

Daca doriti sa il descarcati, filmul e disponibil aici

P.S. In perioada de dupa razboi NKVD si mai apoi a KGB au cautat si distrus absolut toate copiile filmului, cei care il detineau fiind impuscati pe loc. Absolut intamplator, in arhivele Cine Roma (casa de productie care a realizat filmul) a fost gasita acum trei saptamani o copie a filmului, rola aflata in caseta altui film. Filmul a fost restaurat digital si tradus.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

In izolare

Am stat si noi in izolare si inca purtam masti. Am reparat o chitara de nereparat doar cu tutoriale de pe Youtube, am inceput sa invat sa cant, sa gatesc, sa ascult muzica si, peste toate, sa citesc. Ah, sa citesc. Asa un sentiment ciudat... Am citit ca-n tinerete, salbatic, neincetat, cate-o carte sau cate 2 carti pe zi.  Am ajuns la un tiramisu pe saptamana. La cate mancam, punem sigur cateva kilograme in pandemia asta. Avem noroc cu gradina. Iesim seara si ne uitam la filme. Cum in spatele casei, langa gradina sunt blocuri, copiii nu pot iesi decat la balcon, punem in fiecare seara la aceeasi ora, 20:00, Tom si Jerry, Disney (seriile mici cu Donald, Porky sau veveritele) pe proiector. Vad copiii printre zabrelele de la balcoane cum rad si aplauda cand si-o ia pe cocoasa Tom sau cand veveritele fura pancakeurile lui Donald... E intrucatva trist dar si interesant in acelasi timp. Dupa atata stat in casa, multi oameni se vor schimba. Multe casnicii se vor rupe si multe se vor intari. C
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

2015

Uau!  Anul trecut a fost un an, cum să scriu, surprinzător.  Cel mai important, dincolo de toate greutățile îndurate, de toate micile victorii și eșecuri a fost momentul în care mi-am revăzut copiii după 7 ani ascunși după egoismul maică-sii. Un moment plin de emoții, în care am plâns împreună, ne-am redescoperit, am zâmbit, ne-am strâns în brațe... A fost un an în care am văzut Clujul împreună cu familia și am regretat enorm că frații nu s-au văzut doar pentru că am fost "politic corect"... Am realizat că nu regret timpul pierdut ci doar că a fost petrecut cu persoanele nepotrivite precum fosta soție sau foști prieteni și colegi, ca timpul schimbă totuși oamenii ca pe vin, unii devin mai buni alții se strică sau se oțetesc. Am auzit scuze plate la telefon doar pentru a fi spuse, acuze scoase doar pentru a-și ascunde vina, am citit poeme cu îngeri văzuți de un bun și depărtat prieten. Am văzut că scobind un dovleac de Halloween tot copil rămâi, nu te transformi în
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Referendumul

La sigur că nu aș fi scris ceva despre referendumul românesc pentru redefinirea familiei în Constituție dacă nu aș fi primit azi un telefon ce m-a facut să realizez adevărata profunzime a nebuniei ce a sfâșiat efectiv poporul român în perioada asta. Deja ideea de a face un referendum pentru a da legimitate unei legi care a trecut prin ambele camere ale Parlamentului, deja hotărâtă adicatelea, e dubioasă. Faci referendumul ca să vezi dacă oamenii sunt de acord să shimbe ce vrei tu și după aia vezi cum o faci. Dovada e primul referendum, ăla de cerea reducerea parlamentarilor de la 600 la 300. A trecut cu 50% și așa cum a trecut, bașca și o hotărâre a Curții Constituționale care dădea aviz favorabil acestei schimbări, așa a rămas la prăfuit în arhivele Parlamentului. Vă spun sincer că de referendum am auzit de acu' vreo săptămână când pe Twitter nush' care a dat un RT. M-a mâncat în cur să deschid Facebook. Nenee! Iak'așa am inteles eu cum s-a simțit Pandora când
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe