Treceți la conținutul principal

Vacanta

Cand eram mic vacanta venea cu trenul din Franta, imediat dupa trenul din China care venea cu lumina. E adevarat ca trenul din China venea mereu cu intarziere, dar despre el o sa vorbim alta data.

Venea destul de des trenul asta cand eram mici dar cand am crescut si am  devenit mari si post-studenti trenul a fost scos de pe grila. Probabil nu mai renta, sau prea multi plateau dreptul nasului, cert e ca a fost scos. Ei si uite-asa m-am  pomenit ca nu mai am vacanta. Facut-am plangeri la Caile Ferate sa bage trenul care venea din Franta cu marfa mult-ravnita... dar degeaba.

Anii au trecut... însă trenul nu a mai intrat. Ma uit din când în când pe mersul trenurilor fin Franța, dar nici acolo nu prea apare.

Le spun acum copiilor mei care e treaba cu trenul și cu vacanța dar nu înțeleg care e legatura între tren vacanță și Franța. De ce din Franța? De ce tren? Ce are asta cu vacanța? Mă oblig să le explic dar farmecul dispare. Așa cum nu înțelegeau ce e ăla sifon, de ce trebuia să avem în permanență cheia legată cu șnur la gât, cum e cu cornetele și țevile sau cu bățul și cercul, tenisul cu piciorul, de ce ar înțelege relația între un mijloc de transport, o țară și o perioadă de pauză dintr-o activitate.

Am trăit momentul potrivit pentru noi.

Mai mult ca sigur că și copiii lor îi vor întreba ce e ăla telefon sau cum e să joci jocuri pe tabletă, ce e aia sau de consolă cu manete, cum adică, cu manete?
Mă rog... Ce poate fi mai tare decât o julitură la genunchi pe care o acoperi repede cu praf și scuipat ca să intri înapoi în meciul de fotbal?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dorin Chirtoaca Presedintele Romaniei!

Dorin Chirtoaca Presedintele Romaniei! Pare amuzant, dar ar putea fi foarte, foarte serios. Am urmarit cu sufletul la gura scrutinul de la 29 iulie alaturi de prietenii mei, romani de pe partea cealalta de Prut, dupa ce bineinteles au si votat. Gandul mi-a zburat fara sa vreau spre apropiatele alegeri prezidentiale din Romania, spre circul si plictisul care domneste in politicul si socialul romanesc. Mi-am adus aminte de vesnica balacareala intre PD-L si PSD, scandalurile de coruptie ce zguduie "incoruptibilul" PD-L al lui Boc sustinut din umbra de Basescu, de obositul PSD cu marii corupti ce se dau Feti-Frumosi ca Miron Mitrea sau Adrian Nastase al carui presedinte e stersul Geoana. Si daca nu e circ intre PD-L si PSD atunci e neaparat circ in PNL-ul lui Crin Antonescu sau al lui Tariceanu. Nu e de mirare ca romanul e obosit deja de politica, pentru ca politica romaneasca nu mai are vigoare, democratia in Romania e fara vlaga, nu are un vector. De ce ne mira cand revistele a...

Am instalat Linux si nu regret

Suna ca o reclama la detergentii Amway. Stiti si voi ca sigur ati fost la vreo intalnire de informare . Am lucrat si pe iMac si pe Windows (toate versiunile de la 1.01 pana la 10). Am mai avut experiente cu linuxuri inca de acum 12 ani dar mi se pareau greu de instalat, o gramada de chestii trebuia sa le cauti pe forumuri si presupunea sa folosesti si terminalul, un fel de cmd.exe din Windows. De fiecare data ma intorceam la Windows XP, ca deh, jocurile nu se incarca pe orice platforma. De curand am avut pe mana un iMac, elegant, responsiv. As fi putut sa spun ca era si rapid dar cred ca ar fi la fel de rapid ca un PC pe Windows 10... sau 7.  In fine, aplicatiile se deschid mai repede dar aplicatiile caraie la fel pe ambele platforme. Am hotarat sa dau inca o sansa linuxului mai ales ca computerul nevesti-mii a crapat, harddiskul a refuzat intr-o buna zi sa mai mearga. Am cumparat un SSD mai acatarii dar nu asa de ultra super mega performant si nici ultra super mega incapator ...

Ce lasam in urma?

Ne naștem, facem năzbâtii când suntem copii și nebunii când suntem adolescenți. Ne căsătorim (sau nu), aducem pe lume copii (sau nu), muncim (sau nu), ne retragem și în cele din urmă murim. Apoi... Apoi?  Unii spun că lasă în urmă copiii, alții, o melodie (sau mai multe), alții, o carte (sau mai multe), alții, o casă, o pictură (sau mai multe). Am re-vizitat un cimitir. Nimic mai trist și mai șters ca un cimitir. Cruci vechi, mușcate de vânturi și ploi, nume incomplete, chipuri invizibile de-atâta ars de soare, garduri din care fierul se decojește în cruste lungi și sângerii, flori ofilite sau din plastic decolorat de vreme. În fundul cimitirului, o pubelă plină cu lumânări din plastic roșu și o gramadă de buruieni uscate ce așteaptă să fie luate de gunoierii încă adormiți de dimineața. Toate trăirile noastre, gândurile, grijile, bucuriile, imaginile, culori și mirosuri, le luăm cu noi fără posibilitatea de a le împărtăși. Cum să descrii soarele moale p...