Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2016

Cum te vezi în 10 ani?

Cum te vezi în 10 ani? O întrebare ce pare o capcană într-un interviu de angajare, pentru indiferent ce post. Când te uiți în oglindă, pe cine vezi? Când dai de greu, ce faci, renunți la visul tău? E o întrebare despre tine însuți,  care e misiunea ta, unde ești tu pe drumul spre îndeplinirea ei... Cât de mult ești dispus să fii în afara zonei de confort... Ei bine, dacă vrei ceva nemaiavut trebuie să faci ceva nemaifăcut... Simți angoasa, simți cum îți bate inima-n piept, te ia cu amețeală de parcă ai fi într-un roller coaster în plină viteză, în plină coborâre. E tare dar e și înfricoșător... Și asta pentru că vrei să îți menții cursul către țelul tău... Ce faci când ești singur când ești părăsit, când parcă totul se pune în fața ta să nu mai avansezi? Sări peste sau te pui jos? 10 ani nu sunt mulți. E o adiere de vânt ce trece de la ger la cald și apoi la ger de 10 ori.  Zilele trec repede, foarte repede și nu se adaugă nimic în față. Avem senzația că sun

Eterna si fascinanta Romanie... de dincolo de Prut

Ce nebunie a cuprins media romaneasca de pe un mal si celalalt de Prut... Povesti cu zmei oligarhi si frati de feti-frumosi cu imputernicire de la Marele Imparat de la Rasarit au pornit mare un val de proteste impotriva instituirii unui guvern pro-european (asa au declarat purtatorii de cuvant ai Marelui Zmeu oligarh). Unii vor alegeri anticipate pentru ca sondajele spun ca populatia imbatranita de atata emigrare vrea spre Rusia iar altii, sa mentina cursul european in care sa faca ce ii taie capul din tara. Problema tarii e ca trebuie, pentru prima data de la declararea Independentei de URSS, sa aleaga intre streang sau impuscare.  Bani nu mai sunt, economia e la pamant, nimeni nu vrea sa investeasca intr-o tara unde si ca sa respiri iti trebuie "crisha"...  A fost insa o alegere a poporului care a crezut prosteste, la fiecare alegeri, ca painea va fi iarasi ca inainte, cateva copeici... tinerii au strigat de fiecare data din clasele de scoala friguroase ca parintii l

2015

Uau!  Anul trecut a fost un an, cum să scriu, surprinzător.  Cel mai important, dincolo de toate greutățile îndurate, de toate micile victorii și eșecuri a fost momentul în care mi-am revăzut copiii după 7 ani ascunși după egoismul maică-sii. Un moment plin de emoții, în care am plâns împreună, ne-am redescoperit, am zâmbit, ne-am strâns în brațe... A fost un an în care am văzut Clujul împreună cu familia și am regretat enorm că frații nu s-au văzut doar pentru că am fost "politic corect"... Am realizat că nu regret timpul pierdut ci doar că a fost petrecut cu persoanele nepotrivite precum fosta soție sau foști prieteni și colegi, ca timpul schimbă totuși oamenii ca pe vin, unii devin mai buni alții se strică sau se oțetesc. Am auzit scuze plate la telefon doar pentru a fi spuse, acuze scoase doar pentru a-și ascunde vina, am citit poeme cu îngeri văzuți de un bun și depărtat prieten. Am văzut că scobind un dovleac de Halloween tot copil rămâi, nu te transformi în