Treceți la conținutul principal

Romania dupa 20 de ani


Azi ca nu am avut decat sa stau la computer am facut un tur de forta a tuturor evenimentelor din Romania zilelor noastre.

Am citit ziarele, am privit video... Dupa 20 de ani, avem dara un presedinte care se lupta cu marii corupti, un Gigi care se da evlavios dar injura de rupe gura targului, o gramada de pitzipoance pe rol de VIPuri. Avem o presa care se lupta cu ce au mai facut vedetele, in schimb, atat de prezenta in anii '95 presa de investigatie aproape a murit in 2009. Gardianul ce mai misca, Realitatea ce mai arata cate ceva. In rest, manele, Irinel, Monica, Andresan, Gigi...
Surpriza ultimilor doua saptamani o constituie Basarabia. A fost nevoie sa iasa oameni in strada, sa fie batuti tineri, sa fie expulzati jurnalisti sau chiar batuti bine ca presa romaneasca sa iasa din somnul manelistico-mioritic. Dar nu a fost sa fie. De cum revoltele de peste Prut au luat sfarsit ai nostri bravi jurnalisti s-au intors smeriti, in genunchi, cu lacrimi de iertare in ochi catre vedetele locale si fitzele lor. Am avut iarasi in prim plan un Gigi incarcerat dar credincios, un pornostar Laura Andresan ce si-a scos album, fostul sot al Raduleascai care e combinat cu Anna Lesko dupa ce Raduleasca s-a combinat cu mai tanarul si focosul realizator de la Antena 1 Dani Otil dar care se declara mama apriga in timpul procesului de reincredintare a copilului.
Manele si tatze goale cat cuprinde in Libertatea...
Evenimentul zilei s-a suparat si a iesit parca din cotidian cu relatarea interesanta a trimisului sau special din Basarabia dar si cu un excelent editorial semnat Ioana Lupea.
Incep sa ma satur de aceleasi scandaluri si aceeasi nepasare politicianista a ziarelor de pe Dambovita.
Vreau mai multa actiune. Vreau presa anilor 95-2000, presa in care am scris si am crescut. Vreau foto compromitatoare si articole pline de aciditate.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Dorin Chirtoaca Presedintele Romaniei!

Dorin Chirtoaca Presedintele Romaniei! Pare amuzant, dar ar putea fi foarte, foarte serios. Am urmarit cu sufletul la gura scrutinul de la 29 iulie alaturi de prietenii mei, romani de pe partea cealalta de Prut, dupa ce bineinteles au si votat. Gandul mi-a zburat fara sa vreau spre apropiatele alegeri prezidentiale din Romania, spre circul si plictisul care domneste in politicul si socialul romanesc. Mi-am adus aminte de vesnica balacareala intre PD-L si PSD, scandalurile de coruptie ce zguduie "incoruptibilul" PD-L al lui Boc sustinut din umbra de Basescu, de obositul PSD cu marii corupti ce se dau Feti-Frumosi ca Miron Mitrea sau Adrian Nastase al carui presedinte e stersul Geoana. Si daca nu e circ intre PD-L si PSD atunci e neaparat circ in PNL-ul lui Crin Antonescu sau al lui Tariceanu. Nu e de mirare ca romanul e obosit deja de politica, pentru ca politica romaneasca nu mai are vigoare, democratia in Romania e fara vlaga, nu are un vector. De ce ne mira cand revistele a...
4 comentarii
Citiți mai multe

Ce lasam in urma?

Ne naștem, facem năzbâtii când suntem copii și nebunii când suntem adolescenți. Ne căsătorim (sau nu), aducem pe lume copii (sau nu), muncim (sau nu), ne retragem și în cele din urmă murim. Apoi... Apoi?  Unii spun că lasă în urmă copiii, alții, o melodie (sau mai multe), alții, o carte (sau mai multe), alții, o casă, o pictură (sau mai multe). Am re-vizitat un cimitir. Nimic mai trist și mai șters ca un cimitir. Cruci vechi, mușcate de vânturi și ploi, nume incomplete, chipuri invizibile de-atâta ars de soare, garduri din care fierul se decojește în cruste lungi și sângerii, flori ofilite sau din plastic decolorat de vreme. În fundul cimitirului, o pubelă plină cu lumânări din plastic roșu și o gramadă de buruieni uscate ce așteaptă să fie luate de gunoierii încă adormiți de dimineața. Toate trăirile noastre, gândurile, grijile, bucuriile, imaginile, culori și mirosuri, le luăm cu noi fără posibilitatea de a le împărtăși. Cum să descrii soarele moale p...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Am instalat Linux si nu regret

Suna ca o reclama la detergentii Amway. Stiti si voi ca sigur ati fost la vreo intalnire de informare . Am lucrat si pe iMac si pe Windows (toate versiunile de la 1.01 pana la 10). Am mai avut experiente cu linuxuri inca de acum 12 ani dar mi se pareau greu de instalat, o gramada de chestii trebuia sa le cauti pe forumuri si presupunea sa folosesti si terminalul, un fel de cmd.exe din Windows. De fiecare data ma intorceam la Windows XP, ca deh, jocurile nu se incarca pe orice platforma. De curand am avut pe mana un iMac, elegant, responsiv. As fi putut sa spun ca era si rapid dar cred ca ar fi la fel de rapid ca un PC pe Windows 10... sau 7.  In fine, aplicatiile se deschid mai repede dar aplicatiile caraie la fel pe ambele platforme. Am hotarat sa dau inca o sansa linuxului mai ales ca computerul nevesti-mii a crapat, harddiskul a refuzat intr-o buna zi sa mai mearga. Am cumparat un SSD mai acatarii dar nu asa de ultra super mega performant si nici ultra super mega incapator ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe